Speed of Browsers
Intr-un articol anterior vorbeam despre Web Workers. Pe scurt, "Web Workers"-ii reprezinta o modalitate prin care un script Javascript poate beneficia de facilitatile de multithreading oferite de sistemul de operare.
Motivul pentru care a aparut acest API (practic, utilizarea acestor facilitati se face prin intermediul unor functii disponibile in Javascript) il reprezinta dorinta utilizatorilor de a avea aplicatii web cat mai rapide, precum si dorinta programatorilor de a putea face aplicatii care sa ofere functii cat mai "dragute". Vezi Google Orice (Docs, Gmail etc.).
In ziua de azi, din ce in ce mai multe site-uri ofera continut care foloseste foarte mult facilitatile oferita de Javascript. Din aceasta cauza, baietii de la Google Chrome s-au gandit ca o dezvoltare logica a browser-elor inseamna marirea vitezei cu care se executa/interpreteaza codul Javascript. Astfel, in Chrome vine cu cateva lucruri diferite fata de alte browsere:
Baietii de la Google au fost destul de destepti cand au luat decizia de a face un browser mai rapid. Nu neaparat pentru ca lor le-a iesit un produs bun, dar pentru ca au impins din spate ceilalti producatori.
Astfel se face ca cei de la Mozilla au facut o mica modificare in Firefox 3.1, care aduce un plus destul de important de viteza. Motorul Javascript din Firefox 3.1 nu mai este SpiderMonkey. El a fost inlocuit cu TraceMonkey, care foloseste o alta metoda de "interpretare" a codului. Practic, acesta nu mai genereaza un graf de control al fluxului (Control flow graph - CFG) in sensul clasic, si, in felul acesta, nu compileaza tot codul la inceput (ca Google Chrome) si nici nu aduce tot codul intr-un limbaj intermediar (ca Firefox 3.0.1). In felul acesta, se pot obtine pe alocuri viteze de circa 30 de ori mai mari decat in forma clasica. TraceMonkey foloseste trace-trees, despre gare gasiti mai multe detalii aici: http://www.ics.uci.edu/~franz/Site/pubs-pdf/ICS-TR-07-12.pdf
To be continued...
Ionut
In ziua de azi, din ce in ce mai multe site-uri ofera continut care foloseste foarte mult facilitatile oferita de Javascript. Din aceasta cauza, baietii de la Google Chrome s-au gandit ca o dezvoltare logica a browser-elor inseamna marirea vitezei cu care se executa/interpreteaza codul Javascript. Astfel, in Chrome vine cu cateva lucruri diferite fata de alte browsere:
- fiecare tab ruleaza intr-un proces separat, in care codul Javascript poate rula in thread-uri separate. La pornirea Google Chrome se creaza un proces principal, de control, iar fiecare tab deschise duce la crearea unui nou proces. In felul acesta, un tab care face niste procesari intense nu afecteaza in niciun fel celelalte tab-uri;
- codul Javascript este compilat direct in cod binar specific masinii pe care ruleaza browserul. In Firefox 3, Javascript-ul este adus la forma unui limbaj intermediar (bytecode), dupa care este compilat la nevoie (oarecum asemanator cu ce se intampla in cazul Java). Firefox 3.1 are un mod diferit, despre care am sa vorbesc mai jos;
- Javascript-ul nu are suport direct pentru clase. Cei de la Chrome au introdus o notiune noua (hidden classes), prin care permit reutilizarea codului intr-un mod asemanator cu cel din limbajele de programare normala. Plus ca apare si un Garbage Collector...
Baietii de la Google au fost destul de destepti cand au luat decizia de a face un browser mai rapid. Nu neaparat pentru ca lor le-a iesit un produs bun, dar pentru ca au impins din spate ceilalti producatori.
Astfel se face ca cei de la Mozilla au facut o mica modificare in Firefox 3.1, care aduce un plus destul de important de viteza. Motorul Javascript din Firefox 3.1 nu mai este SpiderMonkey. El a fost inlocuit cu TraceMonkey, care foloseste o alta metoda de "interpretare" a codului. Practic, acesta nu mai genereaza un graf de control al fluxului (Control flow graph - CFG) in sensul clasic, si, in felul acesta, nu compileaza tot codul la inceput (ca Google Chrome) si nici nu aduce tot codul intr-un limbaj intermediar (ca Firefox 3.0.1). In felul acesta, se pot obtine pe alocuri viteze de circa 30 de ori mai mari decat in forma clasica. TraceMonkey foloseste trace-trees, despre gare gasiti mai multe detalii aici: http://www.ics.uci.edu/~franz/Site/pubs-pdf/ICS-TR-07-12.pdf
To be continued...
Ionut
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu